Scornicești este un oraș din județul Olt, regiunea de dezvoltare Sud-Vest, România. Are o populație de 11.766 de locuitori. A fost declarat oraș în 1989.
Aici s-a născut fostul președinte Nicolae Ceaușescu. Localitatea a beneficiat de numeroase avantaje în perioada în care acesta s-a aflat la conducerea statului, fapt care a determinat transformarea rapidă dintr-un mic sat într-o localitate de tip urban. După 1989 se resimte un recul în viața urbei.
Istoric
Pe teritoriul Scorniceștiului (în satele Mogoșești, Jitaru și Constantinești) au fost descoperite urme de cultură materială din neoliticul târziu (cultura Sălcuța) și din epoca de început a bronzului (cultura Glina); De asemenea au mai fost descoperite două așezări getice (sec. 2 - 1 î. Hr.), necropolă daco-romană (sec. 3 d.Hr.) și un cimitir medieval românesc. În satul Teiuș s-a descoperit un valoros tezaur de cca. 6000 monede de argint din care circa 2 000 emise în Țara Românească în timpul lui Vladislav I și al lui Radu I.
Primul document scris pe 10 decembrie 1505 sub Radu cel Mare Voievod arată intrarea lui Badea din Suica și fiilor săi în satul Suica pe Neagra (Negrișoara) care le fusese dăruit de către Vlad Călugărul (1482-1495).
La 16 septembrie 1519 este atestat satul Negreni, satele Scornicești și Tătărăi aflate pe locurile unde s-a construit orașul Scornicești.
În 1821 Tudor Vladimirescu traversează localitatea în drumul lui către București, mulți localnici urmându-l. Se spune că revoluționarul ar fi înnoptat în apropiere, piroanele cailor putând fi găsite și azi; de aici numele de Drumul lui Crai.
La 26 ianuarie 1918 se naște la Scornicești Nicolae Ceaușescu (șef al statului între 1965 și 1989).
Prin Legea administrativ teritorială nr. 2 din 16 februarie 1968 prin care au fost reînfințate județele, Scorniceștiul a dobândit configurația administrativă de astăzi.
În anii '70-'80 Scorniceștiul trece printr-un amplu proces de modernizare, industrializare, sistematizare și introducere de noi facilitați necesare ridicării la rangul de oraș.
În 1979 echipa de fotbal locală, FC Olt, promovează în liga I din fotbalul românesc.
În mai 1989 Scorniceștiul este declarat oraș împreună cu satele componente.
În anul 2003 Scorniceștiul apare în prim planul presei naționale odată cu scandalul transformării spitalului orășenesc în spital de pneumoftiziologie, populația orașului ieșind să demonstreze împotriva acestei decizii.
Date geografice
Orașul Scornicești este situat în partea de nord-vest a județului, mai precis în podișul Getic, platforma Cotmenei și ocupă o suprafață de 158,96 km2 (cea mai mare suprafață din județul Olt) din care circa 14 000 ha sunt redristribuite pentru domeniul agricol. Relieful este de podiș tabular, cu interfluvii largi separate de văi late de 300-500 de metri cu orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban.
Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc.
Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localitații, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32 ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș) care constituie adevărate atracții pentru iubitorii pescuitului. Ca tip de vegetație tipic pentru zona Scornicești trebuie menționate pădurile de stejar, păduri în care trăiește o bogată faună (cerbi, porci-mistreți, iepuri) motiv pentru care orașul este vizitat anual de sute de împătimiți ai vânătorii.
Este situat la 48 km de reședința județului Argeș, Pitești, și la 25 km de cea a județului Olt, pe drumul european E574 la intersecția acestuia cu DJ703C. Nu are acces la rețeaua de căi ferate, cea mai aproiată gară fiind la 15 km distanță în orașul Potcoava.
Comune vecine
Nord: Poboru și Tătulești
Vest: Oporelu, Priseaca și Valea Mare
Sud: orașul Potcoava
Est: Optași și Sârbii Măgura
Împărțirea administrativă
Scorniceștiul este împărțit în următoarele sate (cartiere):
Scornicești, centrul civic al localității, aici fiind localizate cele aproximativ 70 de blocuri de locuit (circa 1600 de apartamente), principalele instituții publice ale orașului și zonele de comerț și industrie. Tot în zona centrală se poate vizita casa natală a lui Nicolae Ceaușescu.
Piscani. Satul este traversat de DJ703C și de pârâul Plapcea Mică. În această zonă a orașului sunt amplasate stația de sortare a deșeurilor, stația de epurare a apelor uzate și mai multe parcuri de centrale fotovoltaice.
Negreni. Satul se află de-a lungul DN65 și de-a lungul pârâului Negrișoara.
Jitaru. Satul se află de-a lungul DN65, fiind trversat de pârâurile Plapcea Mică, Plapcea Mare și Mogoșești.
Mogoșești.
Constantinești. Satul este traversat de Plapcea Mare, pe malurile căreia este situat conacul (monument istoric) care i-a aparținut astronomului Nicolae Coculescu.
Șuica. Este dispus de-a lungul pârâului Șuica, pe acest curs de apă fiind amenajat un lac de acumulare și agrement.
Teiuș. Satul este situat pe platoul ce domină valea pârâului cu același nume, curs de apă care, de asemenea, formează un lac de acumulare.
Rusciori. Se află pe DJ703C și pe valea Plapcei Mici în partea de nord a Scorniceștiului. Aici sunt situate lacul de acumulare și complexul turistic omonime.
Bircii.
Chițeasca.
Mărgineni.
Mihăilești.
Demografie
Componența etnică a orașului Scornicești
- Români (91.36%)
- Necunoscută (8.6%)
- Altă etnie (0.02%)
Componența confesională a orașului Scornicești
- Ortodocși (91.0%)
- Necunoscută (8.61%)
- Altă religie (0.37%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Scornicești se ridică la 11.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 12.679 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,36%). Pentru 8,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,01%).
Pentru 8,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Infrastructura
Zona centrală a Scorniceștiului beneficiază de alimentare cu apă dintr-o rețea reabilitată și de o rețea de canalizarea cu lungimea de 10,5 km. Apele menajere sunt epurate în stația din satul Piscani. Există planuri pentru extinderea acestor rețele la nivelul întregii localități. Rețeaua cu gaze alimentează zona urbană și 40 de gospodării din satul Bircii. În privința rețelei de drumuri, centrată pe DN65, atât satele componente, cât și zona centrală beneficiază de drumuri cu covor asfaltic. Există un sistem nou de colectare și depozitare a deșeurilor menajere înființat în 2008.
Economia
Agricultura
Până în 1989 Scorniceștiul devenise un important centru agricol și agroindustrial cu activități în toate ramurile agriculturii: culturi de cereale în regim intesiv (inclusiv suprafețe irigate), pomicultură (cultura prunului și mărului), legumicultură (complex de sere), zootehnie bazată pe complexe de creștere a păsărilor, a ovinelor și a bovinelor. După 1989, odată cu revenirea proprietății individuale asupra terenului, activitatea agricolă a suferit un recul. În prezent există o componenta de agricultură de subzistență practicată de micii fermieri și o componentă, cu tendință ascendentă, de agricultură bazată pe obținerea profitului. Această a doua categorie cuprinde ferme de expoatare a terenurilor arabile și ferme de creștere a porcinelor, a păsărilor și a ovinelor.
Industria
Industria orașului a suferit două mari curbe descendente: una la începutul anilor 2000, când au dispărut fabricile de procesare a produselor alimentare și alta în perioada 2008-2010, când fabrica de piese și subansamble auto a fost închisă, iar mare parte din fabricile de confecții textile, aparute în anii 1990 au avut parte de restructurări masive. În prezent sectorul industrial se rezumă la fabrici de confecții textile, unități de topire, turnare și prelucrare a aluminiului și unități din industria alimentară.
Comerțul
Activitatea comercială în Scornicești a luat amploare odată cu dezvoltarea urbană a localității și, în prezent constă într-o piață agroalimentară, un supermarket, mai multe magazine alimentare, de îmbrăcăminte, farmacii și alte unități necesare pentru aprovizionarea localnicilor și a locuitorilor comunelor învecinate.
Învățământ
Școala cu clasele I-VIII "Nicolae Coculescu" Scornicești
Școala cu clasele I-VIII Jitaru
Școala cu clasele I-VIII Mărgineni
Școala cu clasele I-VIII "Ion Popescu-Negreni" Negreni
Liceul Tehnologic "Constantin Brâncoveanu"
Cultura
Pe teritoriul orașului se află Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare an la sfârșitul lunii iulie în timpul festivalului „Sărbătoarea pâinii”, festival de muzică și dansuri populare dedicat încheierii recoltatului grâului.
Biserici monument istoric:
Cuvioasa Paraschiva (de lemn) - Rusciori - 1885
Cuvioasa Paraschiva - Mihăilești-Popești - 1854
Cuvioasa Paraschiva - Șuica - 1810
Adormirea Maicii Domnului - Teiuș - 1866
Sfântul Nicolae - Negreni - 1871
Sf. Haralambie (ruine) - Constantinești - 1818
Cuvioasa Paraschiva - Tătărăi - 1817
Intrarea în biserică - Șuica - 1830
Sf. Constantin - centru
Sănătate
Pe teritoriul orașului se află Spitalul de pneumoftiziologie Olt, Policlinica orașului, un centru de permanență, o subunitate SMURD și Stația de ambulanță. De remarcat este că pe teritoriul orașului nu există un spital de urgență, cea mai apropiată unitate fiind Spitalul Județean Slatina.
Sport
Scorniceștiul beneficiază de un stadion de fotbal cu o capacitate de 18 000 de locuri. Dotările stadionului în momentul construcției includeau: scaune la tribuna I, tribună oficială, spații pentru presă, vestiare, saună, bazin de înot sub tribuna II, gazon cu sistem de drenare al apei, camere de locuit pentru cantonamente (sub tribuna I). Din păcate, în prezent, stadionul este într-o stare de degradare marcată.
De asemenea, în Scornicești se mai găsesc două săli de sport.
Echipa de fotbal FC Olt Scornicești a jucat mai multe sezoane în Liga 1, promovând în 1981 și fiind retrogradată în 1990. La FC Olt au evoluat jucători cunoscuți ca: Dorinel Munteanu, Victor Pițurcă sau Dan Petrescu. Acum echipa joacă în liga a 4-a.
Turism
Casa natală a fostului președinte Nicolae Ceaușescu este singurul monument turistic valorificat. Hotelul "President", situat în apropierea DN65 (E574) - 4*, căruia i se adăuga o serie de hanuri și moteluri asigură cazarea în zonă. Pe malul lacului Rusciori, la 5 km N de centrul orașului, se află complexul turistic "Rusciori" care oferă atât cazare cât și restaurant și lac de pescuit. De asemenea, pe lacurile Șuica și Teiuș se practică de asemenea pescuitul sportiv. La 15 km N de Scornicești este pădurea Seaca - rezervație de vânătoare, care ofera posibilități de cazare în fosta cabana de protocol. Tot în zona pădurii Seaca se află bisericile de lemn Seaca și Cornățel, monumente istorice din secolele 15-16.
Personalități
Nicolae Ceaușescu (n. 26 ianuarie 1918 - d. 25 decembrie 1989, Târgoviște) - șef al statului România între 1965 și 1989
Ion Popescu Negreni (2 ianuarie 1907 - d. 2001, București) - pictor
sursa: wikipedia.org
