Statutul Orașului Scornicești

ANEXĂ la HCL nr. 22/20.04.2016

  Orașul Scornicești județul Olt, colectivitate umană cu personalitate juridică și autonomie deplină în administrarea intereselor locale și exercitarea autorității în teritoriul administrațiilor prevăzut de lege, își stabilește următorul Statut:

PRINCIPII GENERALE

Art.1. Orașul Scornicești este unitatea administrativ – teritorială cu personalitate juridică din județul Olt, România, format din satele Teiuș, Șuica, Piscani, Rusciori, Constantinești,, Mogoșești, Jitaru, Popești – Mihăilești, Mărgineni, Bălțați, Bircii, Negreni și Chițeasca, ai căror locuitori formează o comunitate umană, unitară, care are ca scop fundamental al vieții și activității sale, înfăptuirea binelui comun și fericirea tuturor membrilor săi.

Comunitatea și autoritățile sale reprezentative asigură condiții optime ca fiecare dintre satele care compun orașul sa-și păstreze și să-și promoveze identitatea exprimată prin valorile, obiceiurile și tradițiile proprii în condițiile stabilite de legile țării, de prezentul statut și de celelalte acte de autoritate locală.

În orașul Scornicești, munca, sacrificiile și înfăptuirile generațiilor trecute, istoria și cultura locală, obiceiurile și tradițiile, credința străbună, învățământul și educația reprezintă fundamentele unității sufletești și administrative ale comunității locale, temelia înălțării spre ideal a acesteia.

În sprijinul tradițiilor democratice și al idealurilor perene ale poporului român, al valorilor naționale, europene și universale, organizarea social – politică, economică, educațională și culturală a muncii și vieții comunității locale se întemeiază pe apărarea și promovarea democrației și a legalității, a demnității omului și a liberei dezvoltări și afirmări ale personalității umane, a drepturilor și libertăților cetățenilor, a muncii libere și a familiei care reprezintă valori supreme ale acesteia și pe care autoritățile publice locale, instituțiile și cetățenii au datoria de ale apăra și garanta.

În orașul Scornicești, respectarea Constituției, a legilor țării și a actelor de autoritate locală, inclusiv a prezentului statut , este obligatorie.

Puterea locală aparține comunității, care o exercită, în condițiile stabilite de Constituție și de legile țării, prin autoritățile publice reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.

Art. 2. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Așezată în partea de nord – vest a județului Olt, pe platforma Cotmeana, localitatea se întinde pe o suprafață de 168 de km2 cu un relief deluros ce este străbătut de la nord spre sud de pâraiele Plapcea Mare, Plapcea Mică și Negrișoara.

Deșii bazinele hidrografice ale acestor pâraie sunt extinse în majoritatea timpului, acestea sunt seci devenind curgătoare în pâraiele cu precipitații abundente, viiturile acestora producând periodic inundații pe mari suprafețe din gospodăriile localității.

În perioada 1972 – 1978 la Piscani, Șuica,Teiuș si Rusciori au fost amenajate prin investiții, lacuri de acumulare pentru atenuarea viiturilor, irigarea a 250 ha teren,piscicultură și agrement.

Localitatea este străbătută de la est la vest de drumul european DN.65 Pitești –Craiova, iar la 20 de km. de centru, în partea de sud este deservită de CFR Potcoava.

Vecinii orașului Scornicești:
La nord – comunele Poboru și Spineni;
La sud - comuna Bălteni și orașul Potcoava;
La est – comunele Tătulești și Optași – Măgura;
La vest – Oporelu, Priseaca și Valea Mare.
Suprafața totală a orașului Scornicești este de 16.877 ha, din care 14.323 ha teren agricol, iar din aceasta 12.094 ha este teren arabil.

Intravilanul localității este 1796 conform Planului Urbanistic General.
Fondul forestier acoperă 1615ha, ocupând locul 2 în structura suprafeței administrative a orașului din totalul suprafeței administrative și este reprezentat de păduri și alt terenuri cu vegetație forestieră.
Luciul de apă care se află pe întinderea orașului Scornicești este de 140 ha. Și este alcătuit din lacuri de acumulare, iazuri, bălți și pâraie.

Art. 3. SCURT ISTORIC

Zona de deal dominantă în vremurile din trecut de păduri întinse cu vii și terase, localitatea a fost locuită din cele mai vechi timpuri, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice.

Descoperirilor de pe văile Dârjovului și Oltețului care3 încadrează județul Olt în aria de începuturi a procesului de antropogeneză, li se adaugă și cele de pe valea pârâului Plapcea.

Săpăturile arheologice de la Vulturești, Mogoșești și Scornicești unde s-au descoperit gropi cu chiupuri pentru păstrarea cerealelor și râșnițe pentru măcinatul boabelor, alături de numeroase fiare de plug descoperite, atestă folosirea unei tehnici avansate de prelucrare a pământului încă din perioada dacică.

Pe teritoriul localității Scornicești s-au depistat două așezări geto – dacice din secolele I-II î.e.n. în satul Rusciori și în punctul Puțul lui Guieșteanu din Scornicești unde săpăturile au scos la iveală mărturii ce atestă ocupația de bază din aceea perioadă - agricultura și creșterea animalelor.

Satele care compun astăzi orașul Scornicești s-au dezvoltat în acea perioadă ca așezări de țărani liberi.
Atestările acestor localități spicuite din Monografia Județului Olt se prezintă astfel:
* Cel mai vechi sat menționat este satul Șuica, pentru a cărei atestare cităm: La 10 decembrie 1505 Radu cel Mare întărește lui Badea și fiilor săi „ca să le fie satul Șuica pe Neagra, cu tot cu hotar”, dar care îl primiseră de la Vlad Călugărul (1482 – 1495);
* Satul Negreni este amintit la 16 septembrie 1519 prin actul de întărire dat de Neagoe Basarab mănăstirii Seaca – Olt din părțile lui Costea din Negreni;
* În zapisul din 30 mai 1732 apare menționat satul Mogoșești când PÂNĂ IUZBASA ZA fustasi ot Mogoșești cumpăra o moșie;
* De localitatea Scornicești se vorbește pentru prima dată în 29 august anul 1577, când satul Scornicești a fost dăruit de Mihai Viteazul unui vestit căpitan al său, pentru acte de vitejie;
* Satul Constantinești apare menționat in 1654;
* Satul Mărgineni apare menționat în 15 august 1695.

Documentele istorice consemnează o prezență activă a locuitorilor satelor componente la evenimentele istorice ale vremii cum ar fi primul și al doilea război mondial.

Actualul teritoriu al orașului Scornicești a fost împărțit conform organizării administrativ – teritoriale în mai multe comune: Teiuș, Șuica, Scornicești, Mogoșești, Negreni, Bircii, Mărgineni. De menționat că satul Șuica a aparținut până în 1593 comunei Tătulești.

Până în anul 1968 au fost organizate ca fiind comune: Scornicești, Mărgineni, Mogoșești și Negreni.
Prin noua împărțire teritorial – administrativă propusă la 3 iunie 1968 s-a înființat comuna Scornicești. Aceasta era atât la nivelul județului Olt, cât și la nivel de țară, una dintre cele mai mari comune atât ca suprafață cât și ca populație, în componența sa intrând satele: Scornicești, Teiuș, Șuica, Piscani, Rusciori, Constantinești, Mogoșești, Jitaru, Popești – Mihăilești, Mărgineni, Bălțați, Bircii, Negreni și Chițeasca.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 108 din 26 aprilie 1989 comuna Scornicești devine orașul Scornicești, iar la data de 05.05.1989 în Sesiunea Consiliului Popular Scornicești au loc alegeri pentru funcțiile de conducere ale orașului.

Populația orașului Scornicești a fost legată în decursul timpurilor de teritoriul pe care îl ocupă și astăzi, iar evoluția sa a fost condiționată de elemente socio – economice și istorice. Creșterea numărului populației a înregistrat în general un ritm mediu anual pozitiv până în anul 1992, an de când, a început scăderea continuă a populației, concomitent cu migrația populației spre mediul social mai dezvoltat. Ilustrarea acestei situații este prezentată în continuare:

La recensământul din iulie 1972 populația comunei era de 9851 de locuitori, dintre care 4711 erau de sex masculin și 5140 erau de sex feminin;

La data de 1 iulie 1980 populația comunei Scornicești era de 10493 de locuitori;

La data de 1 iulie 1985 populația comunei Scornicești era de 12148 de locuitori;

La 1 iulie 1990 populația orașului Scornicești era de 13412 de locuitori;

La recensământul din 7 ianuarie 1992 populația orașului Scornicești era de 13998 de locuitori;

La data de 1 iulie 1995 populația orașului Scornicești era de 13777 de locuitori;

La nivelul anului 1998 populația orașului Scornicești era de 13 696 de locuitori;

La nivelul anului 1999 populația orașului Scornicești era de 13729 locuitori;

La nivelul anului 2001 populația orașului Scornicești era de 13654 locuitori;

La recensământul din anul 2011 populația orașului Scornicești era de 11.766 locuitori;
Cele mai populate localități erau: localitatea Scornicești, urmată de Negreni, Bircii și Mărgineni – Slobozia.
Fenomenul de mobilitate a populației a fost determinat de slaba dezvoltare economico – socială a localității după 1990 și de dezvoltarea orașelor din apropiere. Dezvoltarea industriei în orașele mari Pitești și Slatina, precum și în micul oraș Potcoava, a fost factorul principal care a determinat mișcarea migratore a populației.
Aceste deplasări au fost favorizate si de dezvoltarea căilor de comunicație și a mijloacelor de transport în întreaga zonă a județului Olt și de distanța mica a orașului Scornicești față de celelalte orașe.
Scăderea numărului populației din localitate se datorează și ca urmare a migrației în străinătate și către orașele învecinate care oferă mai multe oportunități în ceea ce privește găsire unui loc de muncă.

Numele satului Scornicești ( N.A. Constantinescu, dicționar onomastic romanesc, Ed. Academiei, București 1963, p.L.X, 368) ar putea provenii de la numele de persoana Scornici cu sufixul „ ești”, care a fost la origine o porecla derivata din verbul „ a scorni” + sufixul „ ici” sau ar putea fi explicat prin următoarea împrejurare:
In părțile Scorniceștilor numele scornici a fost dat de către aproape toți locuitorii băștinași, unui fel de mâncare tradiționala, folosita din cele mai vechi timpuri. Inițial s-a preparat din faina de mei, iar după introducerea porumbului in secolul XVII din faina de porumb, din care se frământa turta ce se cocea pe vatra încinsa, sub spuza de tăciuni din lemne sau coceni. Turta respectiva era apoi faramitata, amestecata cu untura, ulei sau alte grăsimi si rumenita in tuci sau tigaie bine încinse la foc. Rezulta, astfel, scorniciul, o mâncare destul de gustoasa, servita de obicei la micul dejun sau la cina. Deci de la numele acestui fel de mâncare scornici cu sufixul „ești” s-a format probabil, numele Scornicești.

Art. 4. Dezvoltarea economică

La dezvoltarea economică socială a localității au stat două programe structurate pe perioada 1970- 1975 și 1976 – 1990.
În perioada 1975 – 1990 au fost analizate și propuse spre realizare obiective mai mari după cum urmează:
Organizarea agriculturii în patru Cooperative agricole de producție Scornicești, Negreni, Mogoșești și Mărgineni, întrucât în comuna unificată existau 7 CAP- uri. Înființarea Stațiunii de mașini și tractoare. Înființarea Întreprinderii de stat Scornicești care a avut sediul în Scornicești până în anul 1981, apoi s-a mutat la Curtișoara devenind din 1985 IAS. Curtișoara. Dezvoltarea agriculturii în sistem complex integrat cu secții de mică industrie pentru ocuparea forței de muncă existentă în localitate.
S-a întocmit și proiectul de sistematizare al localității propunându-se ca perimetrele construibile Scornicești ( Muzeu – Lolea), Negreni, fără Isăroaia și Bircii, Mărgineni, Mogoșești, Constantinești. Se propune spre dezafectare Șuica, Chițeasca, Piscani, Rusciori,Teiuș și Scornicești – sate componente.

În această perioadă încep lucrările de investiții pentru modernizarea celor 16 ha. Sere construită încă din perioada 1965 – 1970 – Complexele de pui de carne cu o capacitate de cca 5 milioane de capete anual și găini outoare cca. 90.000 capete. Abatorul pentru sacrificare păsări, bovine și porcine.

S-a construit Complexul tineret taurin de la Constantinești cel de porcine de la Negreni cu un efectiv de 2.800 capete taurine și respectiv 16.000 capete porcine.

În anul 1983 se finalizează lucrările le Complexele de vaci cu lapte de la Mărgineni cu o capacitate de 320 capete, Avicola de Stat este pusă în funcțiune în anul 1987. În paralel cu dezvoltarea sectorului agricol se dezvoltă și activitatea socială și industrială a centrului viitorului oraș. Astfel în perioada 1970 – 1975 încep lucrările la construcția spitalului și policlinicii Scornicești cu o capacitate de 150 de paturi cu 5 secții medicale. Începe construcția primelor blocuri de locuințe pe actuala stradă a Pompierilor((Blocurile 1-4) care de altfel s-a dorit a fi centrul civic al orașului Scornicești, satul vechi urmând să rămână așa cum a fost el clădit de oameni.

Pentru susținerea ideilor ca centrul civic să se construiască pe terenurile libere de construcții s-a propus ca de la SMA (Servagromec) să se construiască pe malul râului o stradă pe traseul SMA- pista betonată tribuna II Stadion, actual Pompierilor, drumul pietruit de la PECO până la Lolea. Acest plan a fost abandonat și s-a aplicat detaliul de sistematizare, după care s-a realizat orașul așa cum arată el astăzi.

În anul 1975 încep lucrările la Întreprinderea de Pompe și subansamble auto și Fabrica de Confecții unități care au fost puse în funcțiune în anul 1979, când s-au sărbătorit 400 de ani de la atestare istorică a localității.

Până în anul 1988 mai sunt realizate Complexul Comercial Stejarul și Spațiile comerciale de la parterul blocurilor, fabrica de pâine, bere și produse lactate, Stadionul, clădirea nouă a liceului, si sunt construite peste 1600 de apartamente.

Pentru toate acestea s-au realizat investiții în forarea a 25 de puțuri de mare adâncime, realizarea stațiilor de pompare și a bazinului de stocaj, canalizarea și Stația de epurare.

În anul 1985 Centrala termică de la Pulsor, agentul termic se realizează cu gaze in schimbul păcurinii, iar în anul 1987 începe introducerea gazelor de bucătărie locuitorilor de la blocuri.

Toate aceste acțiuni de dezvoltare a localității au condus la mutații importante în viața economico – socială a Scorniceștiului. Astfel la finele anului 1989 în industrie lucrau 4600 de persoane, în agricultură 500, iar în comerț 200 de persoane, în învățământ lucrează 180 de cadre didactice calificate care își desfășoară activitatea în 12 unități școlare, 11 grădinițe și în cadrul Liceului Scornicești.

După 1990 întreprinderile industriale, fabricile au fost transformate în societăți comerciale după cum urmează:
S.C. PILSOR SA cu același profil în care își desfășoară activitatea circa 663 muncitori;
- S.C GAMA SA cu circa 600 angajați – specializați în confecții textile;
- Fabrica de pâine – secție a S.C ALUTA SA Slatina – care nu mai funcționează;
- S.C BERE SA care nu mai funcționează.

Pe lângă acestea au fost înființate 280 societăți comerciale cu răspundere limitată din care cu cifră de afaceri de peste 1 miliard, S.C Marlene SRL, Superjens, Transfer 5 SA, S.C. Modaconfex, S.C Matra.

În procesul de tranziție, dar mai ales începând cu anul 1993 și-au închis activitatea Complexele de păsări ale fostului CAP , s-au prăbușit serele pe întreaga suprafață de 16 ha, fabrica de brânzeturi nu mai lucrează din anul 1991, iar complexele de creștere a animalelor Mogoșești, Negreni, Mărgineni sunt dezafectate.

Art. 5: ÎNVĂȚĂMÂNT, CULTURĂ, SPORT,TURISM.

În zona Scorniceștului, învățământul are frumoase tradiții.

Un document din anul 1842 ne arată că în satele Bircii, Constantinești, Mogoșești, Mărgineni, Negreni, Mihăilești – Popești, existau școli construite din nuiele, iar la Scornicești din bârne.

În perioada interbelică cu ajutorul sătenilor, se construiesc localuri noi de școli în locul celor vechi, vare au avut mult de suferit în perioada interbelică.

Din 1925 se trece la învățământul primar ce cuprindea 7 clase obligatorii, excepție făcând numai elevii care, după absolvirea a 4 clase se înscriau la o școală profesională.

Învățământul cunoaște dimensiuni noi în perioada 1970 – 1990, astfel încât localitatea dispune de 13 școli cu 90 săli de clasă, 19 laboratoare, 2 ateliere școlare, în care învață aproape 3500 de elevi (1988) la care se adaugă 650 de copii preșcolari care frecventează grădinițele din localitate.

Rețeaua actuală a unităților de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică și a structurilor subordonate în anul școlar 2015/2016

Unități de învățământ cu personalitate juridică:

- Liceul Tehnologic Constantin Brâncoveanu, orașul Scornicești cu un nr. de 518 elevi;
- Școala Gimnazială Nicolae Coculescu, orașul Scornicești cu un nr. de 498 de elevi;
- Școala Gimnazială, Bircii;
- Școala Gimnazială „Gheorghe Popescu” Mărgineni – Slobozia;
- Grădinița cu program prelungit, orașul Scornicești.

Unități de învățământ fără personalitate juridică

- Grădinița cu program normal, Bircii;
- Grădinița cu program normal, Chițeasca;
- Școala Gimnazială Ion Popescu – Negreni, Negreni;
- Grădinița cu program normal, Constantinești
- Școala Primară, Jitaru;
- Grădinița cu program normal, Mărgineni Slobozia;
- Grădinița cu program normal, Mogoșești.

Cultură

În consens cu mutațiile social – economice, viața culturală a cunoscut o dezvoltare fără precedent astfel la finalul anului 1988 din fișa cu recensământul localității rezulta că în Scornicești exista un Muzeu, o biblioteca comunală si mai multe biblioteci școlare, un cinematograf care funcționa in Casa de Cultură.
Ansamblul Folcloric Călușul a devenit un adevărat mesager atât pe plan intern cât și internațional, privind cultivarea tradițiilor populare.

În prezent funcționează Casa de Cultură unde activează Ansamblul „Călușul Junior” și Biblioteca orășeneasca cu un număr de 12.335 de unități de bibliotecă.

Ca sărbătoare locală, orașul Scornicești organizează anual la sfârșitul lunii iulie „SĂRBĂTOAREA PÂINII”, festival de folclor și tradiții populare care simbolizează încheierea recoltării grâului, în anul 2015 fiind organizată cea de-a XXI –a ediție.

Biserici monument istoric
- Sf. Constantin și Elena – Scornicești;
- Cuvioasa Paraschiva( din lemn) – Rusciori – 1885;
- Cuvioasa Paraschiva – Mihăilești Popești – 1854;
- Cuvioasa Paraschiva – Șuica – 1810;
- Intrarea în Biserică – Șuica – 1830;
- Adormirea Maicii Domnului – Teiuș – 1866;
- Sfântul Nicolae – Negreni – 1871;
- Cuvioasa Paraschiva – Tătărăi – 1817.

Sport

În plan sportiv localitatea are o echipă de fotbal care activează în divizia D. Din anul 2013 s-a înființat Asociația Club Sportiv „Viitorul” Scornicești cu personalitate juridică, în cadrul căreia funcționează trei secții – fotbal, handbal și Lupte greco – romane.

Turism

Casa natală a fostului președinte Nicolae Ceaușescu este singurul obiectiv turistic valorificat.

La 15 km. Nord de Scornicești este pădurea Seaca rezervație de vânătoare, care oferă posibilități de cazare în fosta cabană de protocol. Tot în zona pădurii Seaca se află bisericile din lemn Seaca și Cornățel, monumente istorice din sec. XV – XVI.

Pe malul lacului Rusciori, la 5 km. Nord de centrul orașului se află complexul turistic Rusciori care oferă atât cazare – restaurant cât și activități de pescuit sportiv. De asemenea pe lacul Teiuș și Șuica se practică pescuitul sportiv.

Hotelul PREZIDENT situat lângă DN 65 ( E 574 ) – Piscani are posibilități de cazare – restaurant și spațiu de agrement.

Art. 6: SERVICIILLE DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Pentru asigurarea sănătății umane în orașul Scornicești funcționează Spitalul de Pneumoftiziologie Olt. Această clasă include unități care deservesc unitatea administrativ – teritorială și care se limitează la afecțiuni cu grad mic de complexitate.
Totodată în localitate funcționează 6 cabinete medicale familiale, cabinete medicale stomatologice individuale și 3 farmacii.
Potrivit prevederilor Legii 448/2006, rolul autorității locale este de a monitoriza în condiții optime atribuțiile și obligațiile care le revin asistenților personali în vederea ameliorării situației persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la nivelul la care starea lor o cere.

În prezent în cadrul Primăriei orașului Scornicești sunt angajați 16 asistenți personali ai persoanelor cu handicap și sunt înregistrați 98 de persoane cu handicap grav care au optat pentru primirea unei indemnizații lunare în locul angajării unui asistent personal.

Art.7: REȚEA DRUMURI

Căile de comunicație din orașul Scornicești care fac legătura cu comunele vecine sunt:

DN 65 care străbate teritoriul administrativ al orașului Scornicești de la vest la est și facilitează legătura cu comunele Priseaca, Valea Mare, Optași – Măgura, Tătulești, precum și cu orașele din vecinătate Slatina și Pitești;

DJ 703C care străbate localitățile Scornicești, Piscani, Rusciori, Mărgineni – Slobozia, Bălțați realizând legătura cu comunele Poboru și Potcoava, ambele din județul Olt;

DJ 657D care străbate localitățile Teiuș, Șuica, Negreni, Chițeasca, Bircii, realizând prin DJ 703C legătura cu celelalte localități componente ale orașului Scornicești și prin DC 58 cu comuna Tătulești și direct cu localitatea reședință – Scornicești;

DC 192 ( fost DJ657, acum declasat) care traversează localitățile Mogoșești și Constantinești și face legătura prin DN65, cu celelalte localități componente ale orașului Scornicești;
DC 58 care face legătura între localitățile Șuica și comuna Tătulești;
DC 75 care traversează localitatea Mihăilești – Popești și face legătura cu DN 65 și DJ 703 C;
Dj 657 care traversează extravilanul din zona nord – vestică a teritoriului administrativ a orașului Scornicești și face legătura cu comunele Oporelu, Cungrea și Poboru.

Rețeaua de străzi rurale, principale și secundare este reprezentată astfel:
- Sat – ȘUICA-----------------------------------3150 m
- Sat – RUSCIORI – TEIUȘ---------------------3300m
- Sat – NEGRENI--------------------------------4900m
- Sat – CHIȚEASCA-----------------------------2800m
- Sat – MĂRGINENI- SLOBOZIA-------------3300m
- Sat – BĂLȚAȚI---------------------------------2200m
- Sat – BIRCII------------------------------------8500 m
- Sat – JITARU-----------------------------------6000m
- Sat – MIHĂILEȘTI – POPEȘTI---------------1250 m
- Sat – MOGOȘEȘTI----------------------------2800m
- Sat – CONSTANTINEȘTI----------------------1600m
Un total de 40,4 km.

Art. 8: REȚEUA HIDROGRAFICĂ

Rețeaua hidrografică din zonă are o direcție generală de curgere nord – vest și sud – est, impusă de structura geografică.
Rețeaua hidrografică este formată în principal din pârâul Plapcea, respectiv bazinul hidrografic al râului Vedea.
Principalii colectorii ai zonei sunt:
● Pârâul Plapcea Mică, care delimitează și uneori intersectează intravilanul localităților: Rusciori, Scornicești, Piscani și Jitaru;
●Pârâul Plapcea Mare, care delimitează intravilanul localităților Constantinești și Jitaru:
● Pârâul Negrișoara, care delimitează și uneori intersectează intravilanul localităților Negreni și Chițeasca;
●Valea Stuparului care delimitează și uneori intersectează intravilanul localității Șuica;
●Valea Mogoșeștilor care delimitează și uneori intersectează intravilanul localității Mogoșești.
În vederea prevenirii inundațiilor, precum și a satisfacerii necesarului de apă pentru irigații, până în anul 1990 au ost create și utilizate 5 lacuri de acumulare pe cursurile următoarelor ape:
● Rusciori pe pârâul Plapcea Mică;
● Teiuș pe valea Teiușului;
● Șuica pe valea Stuparului;
● Piscani pe vale Aruncăturii;
● Negreni pe pârâul Negrișoara.
În prezent apele acestor lacuri se utilizează uneori pentru irigații și mai mult pentru agrement.

Art. 9: Orașul Scornicești rangul III iar satele aparținătoare rangul V potrivit prevederilor legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național secțiunea – a – IV – a „Rețeaua de localități”

Art. 10: Administrația publică locală este organizată și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor de interes deosebit conform legii 215/2001.
Autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în orașul Scornicești sunt Consiliul Local orășenesc ca autoritate deliberativă, și Primar, ca autoritate executivă.

Art. 11: Consiliul local al orașului Scornicești este constituit în data de 18.06.2012 și este format din 17 consilieri având următoarea componență politică:
Partidul Național Liberal – 7 consilieri
Partidul Social Democrat – 6 consilieri
Partidul Democrat Liberal – 3 consilieri
Partidul Poporului DD -- 1 consilier.

Art. 12: Primarul, viceprimarul și secretarul, unități administrativ – teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură cu activitate permanentă denumită „Primăria orașului” care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, având sediul în Scornicești, Strada Unirii, nr. 2.

Art. 13. Primarul în îndeplinirea atribuțiilor sale prevăzute de art. 63 din Legea 215/ 2001 a administrației publice locale, conduce compartimentele funcționale ale aparatului de specialitate, precum și serviciile publice locale. Totodată, reprezintă unitatea administrativ – teritorială în relațiile cu alte unități publice, cu persoane fizice sau juridice române ori străine, precum și în Justiție, fiind de asemenea și ordonator principal de credite.

Art. 14: Consiliul local orășenesc Scornicești, poate conferii în semn de supremă cinstire titlul de „Cetățean de onoare al orașului”.

Art. 15: Titlul de „Cetățean de Onoare” poate fi acordat unei persoane fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, religios, sportiv sau altor persoane importante, reprezentative pentru orașul Scornicești.

Art. 16: Cetățenii cărora li se acordată titlul de „Cetățean de Onoare” beneficiază de următoarele drepturi:
Toate drepturile pe care le au cetățenii orașului;
Accesul gratuit în instituțiile social – culturale și în locurile publice cu plată;
Dreptul de a participa si a-și expune punctul de vedere în orice adunare publică, în care se iau în legătură cu localitatea;
Alte drepturi stabilite de consiliul local sau alte acte normative în vigoare.

Art. 17: Titlul de Cetățean de Onoare se retrage în situația în care persoana respectivă este condamnată civil sau penal, precum și în situația în care se descoperă că a suferit anterior o asemene condamnare, nemenționată la data acordării titlului de către Consiliul local, utilizându-se aceiași procedură.

Art. 18: Locuitorii orașului Scornicești sunt consultați în condițiile legii, prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ – teritorială iar locuitorii satelor aparținătoare orașului Scornicești sunt consultați prin referendum asupra problemelor de interes deosebit din satele respective.

Art. 19: Cetățenii orașului pot fi consultați și prin adunări cetățenești organizate pe sate, în mediul rural și pe străzi în mediul urban.
Convocarea și organizarea adunărilor cetățenești se face de către primar, la inițiativa cestuia ori a unei treimi din numărul Consilierilor în funcție.
Convocarea adunării cetățenești se face prin aducere la cunoștință publică a scopului, datei și a locului unde urmează să se desfășoare aceasta.
Adunarea cetățenească este valabil constituită în prezența majorității familiilor și adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenți. Propunerile se consemnează într-un proces verbal și se înaintează primarului care le va supune dezbaterii Consiliului local în prima ședință în vederea stabilirii modalităților concrete de realizare și de finanțare , dacă este cazul.
Soluția adoptată în Consiliul local se aduce la cunoștință publică prin grija secretarului orașului Scornicești.

Art. 20: Potrivit legii, patrimoniul orașului Scornicești este alcătuit din bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea publică și privată a orașului, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.
Bunurile care aparțin unității administrativ – teritoriale sunt supuse inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data depunerii situațiilor financiare anuale, conform art. 122 din Legea 215/ 2001 privind administrația publică locală.
Inventarul bunurilor orașului Scornicești se constituie într-o anexă la Statut, care se actualizează anual. Creșterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificată pentru fiecare caz, în note explicative anexate la inventar.

Art.21: Bunurile aflate în proprietate publică a unității administrativ – teritoriale și cele din proprietatea privată a cesteia pot fi date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, pot fi concesionate ori închiriate în condițiile legii sau pot fi atribuite în folosință gratuită pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

Consiliul local al orașului Scornicești hotărăște cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor aflate în proprietate privată a unității administrativ – teritoriale, în condițiile legii. Vânzarea, concesionarea se face prin licitație publică, potrivit prevederilor legale.

Art. 22: Consiliul local al orașului Scornicești – Jud. Olt hotărăște asupra cooperării sau asocierii cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

Art. 23: Consiliul local orășenesc Scornicești atribuie sau schimbă, în condițiile legii denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local.

Art. 24: Stema orașului Scornicești a fost avizata de Consiliul local prin H.C.L. nr.30/14.04.2011 și a fost aprobată prin hotărârea Guvernului nr.695/11.07.2012.

Art. 25. Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei orașului Scornicești:
Stema orașului Scornicești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, în al cărui câmp, pe albastru se află o roată dințată de argint flancată de două ghirlande de către șapte spice de grâu, de aur, încrucișate la bază și legate cu un inel de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală cu trei turnuri crenelate.

Grâul simbolizează faptul că din punct de vedere economic orașul este preponderent agrar, iar roata dințată arată faptul că este prezentă și industria. Numărul spicelor arată numărul localităților componente ale unității administrativ – teritoriale.

Coroana murală cu trei turnuri arată rangul de oraș al unității administrativ – teritoriale.

Art. 26: Modificarea sau completarea prezentului Statut se poate face doar prin hotărârea Consiliului local orășenesc Scornicești, jud. Olt.

ELABORAT:
SECRETARUL ORAȘULUI SCORNICEȘTI, JUD. OLT
Jr. TEODOR RADU

Hotărâre pentru aprobarea statutului orașului Scornicești

Nota: Documentul este în format PDF și necesită instalarea aplicației gratuite Adobe Acrobat Reader pentru vizualizare și tipărire. Acesta poate fi descărcat AICI

Hotărâre pentru aprobarea statutului orașului Scornicești

TOP